Amiko HD-8155 cu HEVC

Un model Amiko din noua gamă care ştie citi codecul HEVC, HD-8155 este un model low cost (doar 215 de lei). Este un model de dimensiuni medii 220x160x40 mm, construit pe o platformă Ali (dual procesor, la 594 MHz şi 337 MHz), memorie Flash Memory de 8 MB şi DDR3 RAM de 128 MB. Are intrare HDMI (full HD), 2 sloturi USB (se poate pune Wifi pe USB), port Ethernet (reţea), port RS-232, S/PDIF coaxial şi instrare Scart (importantă pentru televizoarele mai vechi). Nu în utlimul rând, are buton de pornit/oprit şi cititor de card Conax (am încercat cartela TVR). Vine cu cablu HDMI la pachet.

Aparatul poate stoca 6.000 de programe TV sau radio. Softul cu care vine este cel clasic la modelele recente Amiko, solid şi funcţional.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

Amiko8155

Advertisements

Utilizarea generatoarelor de zgomot alb de la Rover în aplicaţii RF

În practica recepţiei semnalelor de radiofrecvenţă utilizarea unui generator de zgomot poate simplifica şi poate scurta rezolvarea anumitor probleme din teren sau laborator. Din acest motiv am considerat că ar fi interesantă şi utilă prezentarea unor aplicaţii concrete ale generatoarelor de zgomot de la Rover.

Dar ce este un generator de zgomot? Un generator de zgomot ideal este un dispozitiv electronic capabil să genereze un semnal aleator de bandă foarte largă (teoretic infinită) cu un nivel constant. În realitate, nivelul relativ constant al semnalului de ieşire se poate obţine pentru benzi de frecvenţă mai mult sau mai puţin înguste, începând cu spectrul de audiofrecvenţă şi terminând cu spectrul radio (ordinul sutelor de megahertzi sau chiar a câtorva gigahertzi). Există două mari tipuri de generatoare de zgomot: generatoare de zgomot alb, cu nivel constant al semnalului în banda frecvenţelor de lucru şi generatoare de zgomot roz la care nivelul semnalului de ieşire scade cu frecvenţa (puterea rămâne constantă cu dublarea frecvenţei). În radiofrecvenţă, principial, zgomotul de bandă largă se poate obţine prin polarizarea inversă a unei joncţiuni semiconductoare (de obicei tranzistor sau diodă Zener), lărgimea şi liniaritatea benzii de frecvenţă depinzând în mod direct de dispozitivul electronic utilizat. Nu intrăm în detalii suplimentare legate de construirea unui generator de zgomot, deoarece nu este scopul acestui material, cei interesaţi putând găsi pe Internet multe surse de inspiraţie.

Ce este demn de reţinut pentru generatoarele de zgomot alb de la Rover este că au o bandă de frecvenţă de lucru de la 4 MHz la 2150 MHz pentru modelul CNG 90 STC şi până la 2500 MHz pentru CNG 70 USB, făcându-le foarte utile atât pentru domeniul televiziunii terestre, prin cablu şi satelit, dar şi pentru domeniul comunicaţiilor digitale terestre (LTE).

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

Rover

Optical link TX/RX – soluţie eficientă şi la preţ scăzut de la Global Invacom

În acest număr al revistei (3/2018) continuăm să vă prezentăm noi soluţii de transmitere la distanţă a semnalelor din sisteme de recepţie combinate – DVB S/S2 – FM – DAB – DTT, modalităţi de recepţie şi reconversie a semnalelor utilizând medii optice de transmisie. Vom analiza un caz particular cu echipamente de cost redus, dar care implică şi câteva limitări în utilizare. Sistemul prezentat a fost conceput pentru a recepţiona o polaritate de satelit împreună cu semnale FM, DAB şi DTT şi a retransmite împreună aceste semnale pe o singură fibră optică. Pentru a transmite şi celelalte polarităţi sistemul a fost conceput în aşa fel încât să se poată adăuga transmiţătoare optice suplimentare, funcţionând pe o singură sursă de alimentare. În cazul în care se doreşte retransmiterea în totalitate a unui satelit se vor utiliza 4 fibre optice pentru distribuţie.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

Invacom

Alfa Omega TV are noi parametri de recepţie

Începând din 25 iulie, programul Alfa Omega TV este difuzat pe aceeaşi frecvenţă cu Favorit TV, adică 12,717 GHz, H, 6403, 3/4, DVB-S2, la 16 grade est. Pachetul cu Etno şi Taraf în care era cuprins până acum recent a dispărut de câteva săptămâni şi probabil nu va mai reveni.

Zgemma H9S 4K – un receptor eveniment

Familia Zgemma H9S, H9T şi H9S+ 4K este într-adevăr o premieră, fiind vorba despre primul receptor bazat pe un chipset compatibil AML, în cazul acesta Hi3798MV200, care are o imagine Enigma2 nativă (!) şi nu una “derivată” din Linuxul aflat la baza implementărilor Android actuale.

Să facem cunoştinţă: o carcasă în stilul fabricantului, ceva mai mică şi lipsită de tradiţionalul afişaj numeric, dar cu o siglă luminoasă, cu o conectică puţin cam săracă. Are conector Ethernet, 2 x USB, o mufă jack AV şi conectorul HDMI, dar are şi o lipsă majoră: cardreaderul.

Configuraţia maşină este adaptată necesităţilor reale ale unei imagini Enigma2:

– Chipset Hi3798MV200 quadcore 1.5 GHz (AML s-905D)

– Tuner DVB-S2X

– 256 Mb NAND Flash (!)

– 1 Gb RAM DDR3

– HDMI 2.0 2160p60

Pare un receptor 4K construit să fie cât mai ieftin, oarecum în stilul lui VU+Zero 4K, dar bazat pe un chipset mult mai ieftin (dar având resurse de calcul şi grafice similare) şi cu mai puţine resurse de memorie.

În debutul prezentării vă spuneam că este vorba despre o familie de receptoare Zgema: H9S, H9T şi H9S+, iar acesta din urmă are în “+” un slot CI+ şi preţul! Prezenţa slotului CI+ mi se pare inutilă, el este prezent pe orice TV 4K, aşa că aici era mult mai util un smartcard reader.

Evenimentul văzut de mine este unul de natură soft, şi anume: de data aceasta sunt eliminate principalele limitări soft datorate conceptului FW Android (DTB), versiunii vetuste de Linux moştenite tot de la Android (3.19) şi trecerea la o imagine nativă bazată pe un Kernel Linux de versiune 4.4.x sau superioară! Rămâne să vedem ce spun testele. În principiu, această reuşită ar trebui să asigure performanţe aproape similare receptoarelor 4K construite pe platforme Broadcom!

Şi pentru că am ajuns la capitolul soft, trebuie să menţionăm că receptorul vine cu OpenATV 6.1 nativ, versiune cu probleme şi care trebuie schimbată urgent cu OpenATV 6.2 la zi sau eventual opţional cu OpenPLi 6.1. Aşteptările pe linie soft mi-au fost total răsplătite… eternul OpenATV este o imagine care i se potriveşte ca o mănuşă.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

zgemma

Televiziunea prin satelit în Noua Zeelandă

Publicăm în numărul 3/2018 un material primit de la un prieten al revistei noastre stabilit tocmai în Noua Zeelandă.

În urmă cu câţiva ani am cumpărat o antena de satelit de 1,2 m (din aluminiu), un LNB în banda Ku, un motor H-H şi un receiver FTA (Strong). În afară de receiver, pe care l-am cumpărat de nou, restul echipamentului a fost second-hand (ieftin, însă aflat într-o stare foarte bună), şi totul a costat un pic peste 250 NZD (aproximativ 150 de euro). Intenţia mea a fost să pot urmări programe internaţionale, printre care şi România International, dar şi programe locale.

Trebuie să recunosc că aventura montării antenei şi a căutării sateliţilor a fost cu mult mai intensă decât rezultatul final. Majoritatea canalelor care ar fi meritat timpul erau codate. Totuşi, calitatea recepţiei a fost peste aşteptări, programele FTA fiind transmise la o calitate bună sau foarte bună aproape fără excepţie. Diametrul antenei a menţinut calitatea recepţiei şi în condiţii meteo dificile. Singura problemă legată de vreme a fost în condiţii de vânt puternic, peste 60 kmph, din păcate destul de des în zona unde locuiesc, caz în care antena este mişcată de vânt şi calitatea recepţiei scade.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

Teste de recepţie: Octagon SX88 şi 88+

Am testat receptoarele Octagon SX 88 şi SX88+ în principal pentru a vedea cum se descurcă cu semnalele în format multistream şi trebuie precizat că rezultate sunt foarte bune (totuşi, cu o problemă majoră la modelul SX 88).

Oricum aţi scana, veţi recepţiona fără probleme toate posturile transmise în format multistream. Şi le veţi reda foarte bine, cu o singură problemă: modelul SX88 nu ştie citi sunetul în format AC+ folosit de programele franceze (doar France 3 foloseşte alt format şi acesta se poate auzi). E deranjant. Pe fond, e o problemă hard, aparatul nu are licenţa necesară ca să citească formatul, iar softul disponibil până în prezent nu rezolvă problema. E singura scădere a acestui aparat. Din fericire, problema s-a corectat la modelul SX88+, care ştie reda corect programele franceze (costă cu 10 euro în plus, adică vreo 70 de euro, dar merită investiţia. Sigur că ar fi trebuit problema rezolvată din start, dar asta e altă discuţie).

Am testat pachetele ucrainiene de la 4,9 grade şi trebuie precizat că aparatele ştiu citi multistreamul mai deosebit (cu formatul T2-MI) în care sunt transmise aceste programe, spre deosebire de alte aparate.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

sx88

Interviu cu ultimul producător de antene satelit din România

Am mai vorbit în revista noastră despre antene făcute în România, la Brădeşti (Ordoheiu Secuiesc), de către compania Terfin. Am şi prezentat testele făcute cu o antenă offset de 1,3 metri, din tablă de aluminiu de 2 mm, şi am concluzionat că este un produs de calitate la un preţ rezonabil.

I-am luat un scurt interviu lui Pap Jeno, cel care gestionează realizarea acestor antene.

– Când aţi început să construiţi antene pentru recepţia televiziunii prin satelit?

– Cred că vă mai aduceţi aminte cum în perioada comunistă cu toţii ne-am orientat spre recepţia posturilor de televiziune din ţările vecine pentru a viziona un meci de fotbal. Aveam antene spre Bulgaria, Serbia, Ungaria sau chiar spre URSS. Cei care erau mai departe de graniţe făceau şi antene de câte 20 de metri pentru a încerca să prindă semnal. Şi îşi construiau amplificatoare sofisticate după scheme luate de la prieteni sau din revista românească Tehnium sau din revista maghiară Radiotehnica.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.

Receptordecolectie

Soluţie HTPC bazată pe Raspberry Pi3 şi Tuner TV USB

Revista noastră este în egală măsură dedicată celor care doresc să se informeze despre recepţie radio-TV prin satelit, cât şi hobbyştilor experimentaţi. Cu mare bucurie vă semnalăm o soluţie tehnică cu performanţe deosebite realizată de un cititor al revistei noastre cunoscut sub numele de @trex_daemon. În esenţă e vorba despre o soluţie relativ ieftină şi cu performanţe decente care utilizează ca platformă hard Raspberry Pi3 şi un Tuner TV USB pentru a realiza un media center care rulează Kodi. Articolul care prezintă coerent şi cu multe detalii tehnice realizarea se găseşte la adresa http://www.instructables.com/id/Advanced-Multimedia-Center/. O astfel de soluţie este la îndemâna cuiva cu un pic de înclinaţii inginereşti şi o bună cunoaştere a sistemelor de operare de tip Linux. Să încercăm să facem o sumară prezentare:

– Platforma hard aleasă este Raspberry Pi2 sau Pi3, ambele oferind resurse de calcul decente ARM V7 900MHz sau 1GHz şi având un preţ rezonabil.

– Tunerul DVB-S2 poate fi oricare din cele suportate de TVHeadend sau pentru experţi unele pentru care există drivere Linux.

– Platforma soft system aleasă este Odroid, dacă sunteţi un expert sau Openelec dacă doriţi un mediu funcţional şi gata configurat.

– Playerul folosit este evident Kodi, pentru flexibilitatea şi multitudinea de posibilităţi de utilizare, atât în DVB, cât şi în OTT (rezultatele surclasează multe receptoare).

– Suportul DVB este asigurat de TVHeadend pe partea de setări şi clientul acestui, ambele addonuri ale Kodi.

– Şi pentru că nu poate fi întins pe masă… iată cum poate fi folosită carcasa unui receptor vechi…

Şi cum în hobby contează satisfacţia realizării personale… ţinem să-l felicităm pe prietenul nostru @trex_daemon pentru reuşita sa şi pentru amabilitatea de a ne-o semnala.

Rasp

Ce este T-DAB – Radioul digital terestru

DAB este o prescurtare pentru Digital Broadcasting Audio şi se doreşte a fi următoarea fază de evoluţie a radioului terestru în Europa… un fel de DVB-T2 în materie de radio! Astfel de receptoare echipează deja ca opţiune unele autoturisme, iar calitatea sunetului este aşa cum era de aşteptat: sensibil mai bună! Ca şi pe satelit, radioul digital foloseşte mai raţional lărgimea de bandă de frecvenţă, aşa că numărul de canale transmisibile este sensibil mai mare.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 3/2018 al revistei Info Satelit.