Absolut TV emite FTA la 1 grad vest

La 1 grad vest şi-a început emisia FTA postul regional Absolut TV (cu sediul în Piteşti), la frecvenţa 12,456 GHz, V, 28000, 7/8. Ştiri, reportaje, talk show-uri, emisiuni culinare şi muzică din zona Argeşului.

Advertisements

Pe scurt despre canalele Multistream FTA

Multistream

Revenim asupra acestui subiect descris pe larg în revistă pentru că mai mulţi cititori ne-au sunat şi ne-au pus întrebări. Trei lucruri importante, pe scurt:

1) Toate frecvenţele şi parametrii de recepţie pentru posturile FTA de la 5 grade vest şi de la 12,5 grade vest sunt cuprinse în tabelele de programe din revistă. Folosind Amiko Alien Mini sau Golden Spark Revolution, fiecare stream de pe o frecvenţă se scanează separat.

2) Există două aparate disponibile în mai multe magazine din Romȃnia – Amiko Alien Mini şi Golden Spark Revolution – care ştiu citi aceste canale dacă veţi instala pe ele softul corespunzător, adică o versiune de Enigma 2 realizată de de ucraineanul Taapat. Softul îl găsiţi pe Internet, am explicat în numerele anterioare ale revistei instalarea lui. Instalarea softului este un lucru simplu, dacă te pricepi la asta şi ai mai făcut-o şi relativ simplu pentru cei obişnuiţi să lucreze pe calculator. Dacă nu vă pricepeţi, nu-i nici o ruşine, rugaţi pe cineva. Aparatele acestea nu vin cu un soft care ştiu posturile multistream. Atenţie ca să nu se ia curentul în timpul instalării, pentru că atunci aparatul se strică. Iar dacă aţi pus alt soft decȃt cel recomandat de producător şi dacă se strică din cauza instalării softului, aparatul nu mai are garanţie. Foarte puţin probabil să se întȃmple, dar e bine de ştiut. Cele două aparate amintite sunt ieftine şi se cumpără din Romȃnia şi funcţionează deja la mulţi utilizatori. Există o serie de receptoare apărute în ultimul an şi care au referinţe excelente, de genul Octagon sf4008 4k sau o versiune de Dreambox 900 cu două tunere satelit şi unul de cablu. Acestea sunt mai scumpe, în general cel puţin 200 de euro (spre exemplu, modelul de Dreambox care ne-a atras atenţia este la 320 de euro) şi se cumpără de pe Internet. În magazinele online europene există şi modele mai ieftine (în viitor o să mai încercăm să testăm şi să vă prezentăm cȃteva astfel de aparate). Alegerea o face fiecare, nu există alegerea perfectă.

3) Atenţie că pentru recepţia semnalelor multistream este nevoie de un semnal mai puternic decȃt pentru recepţia altor semnale DVB-S2 şi deci de o antenă suficient de mare şi corect reglată. Testele au arătat că programele se pot recepţiona şi cu o antenă de 90 cm, dacă este de calitate şi corect reglată, dar recomandăm alegerea unor antene de minim 1 metru.

Polarizarea liniară vs. polarizarea circulară

Cu o privire aruncată pe orice hartă ce arată acoperirea sateliţilor, se poate observa că majoritatea sateliţilor ce emit în bandă Ku operează cu polarizare liniare (orizontală sau verticală), în timp ce mai mulţi sateliţi de bandă C folosesc polarizarea circulară. Totuşi, există şi cazuri în care se utilizează polarizarea circulară şi pentru banda Ku, respectiv sateliţi de bandă C care folosesc polarizarea liniară.

Pentru a defini polarizarea trebuie să considerăm o undă electromagnetică. Aceasta este formată din cȃmpuri electrice şi magnetice ce se manifestă simultan. Vectorul cȃmpului electric este perpendicular pe vectorul cȃmpului magnetic şi ambele sunt perpendiculare pe direcţia de deplasare a undei. Dacă nu există nici o transformare de fază între vectorul electric şi cel magnetic polarizarea este liniară, verticală sau orizontală în funcţie de orientarea vectorului electric în raport cu planul ecuatorial. În cazul în care apare o transformare cu +/- 90 grade se numeşte polarizare circulară. Această transformare cu 90 grade înseamnă că atunci cȃnd cȃmpul electric atinge valoarea maximă, cel magnetic este zero şi invers. Atunci cȃnd valorile transformării sunt oricare altele putem vorbi despre o polarizare eliptică, dar care nu este folosită în transmisiile prin satelit. În funcţie de sensul de rotaţie al transformării există polarizare spre dreapta (în sensul acelor de ceasornic), denumită acronimic RHCP (Right Hand Circular Polarization) şi spre stȃnga, LHCP (Left Hand Circular Polarization).

În general, este mai uşor de fabricat un LNB performant pentru polarizare liniară decȃt pentru cea circulară. Pe de altă parte, există şi un dezavantaj. LNB-urile liniare trebuie orientate sub un anumit unghi faţă de antenă, în funcţie de po-ziţia geografică. Cele circulare trebuie doar instalate în punctul focal al antenei. O altă problemă, mai puţin cunoscută, dar importantă, specifică polarizării liniare, este sensibilitatea la efectul Faraday de rotire al cȃmpului electromagnetic al Pămȃntului. Rotirea vectorilor electromagnetici nu are efect asupra semnalelor polarizate circular, însă le afectează pe cele liniare. Intensitatea efectului Faraday scade proporţional cu frecvenţa şi în cazul benzii Ku este neglijabilă (de unde şi preferinţa pentru polarizarea liniară), dar utilizarea acesteia în cazul benzii C (unde valorile frecvenţelor sunt mai mici) comportă anumite riscuri. Factorul efectului Faraday este cu atȃt mai important cu cȃt antena este situată mai aproape de unul din polii magnetici ai Pămȃntului.

Operatorii trebuie să ia în considerare numeroşi factori atunci cȃnd decid polarizarea semnalului. Dacă zona de acoperire are mari şanse de vreme rea (zone cu precipitaţii, montane, depresiuni etc.), sau e situată la latitudini mari (semnalul trebuind să parcurgă mase mai mari de aer), soluţia optimă este banda C pentru a evita problemele legate de condiţiile meteorologice. Dar fiindcă banda C este sensibilă la efectul Faraday, polarizarea va fi mai degrabă circulară. În cazul în care zona de acoperire este situată la latitudini medii şi dimensiunea antenei este un criteriu important (avȃnd în vedere lipsa de spaţiu în majoritatea marilor oraşe europene), banda Ku este mai indicată. Polarizarea liniară permite producătorilor să fabrice LNB-uri mai ieftine pentru cȃt mai mulţi utilizatori. Iată, există cȃteva motive serioase pentru care se utilizează un sistem sau altul, principiul de bază fiind asigurarea unei recepţii cȃt mai bune cu un preţ cȃt mai redus.

Cȃteva observaţii legate de practica recepţiei. Dacă vreţi să recepţionaţi programele transmise în polarizarea circulară, cel mai simplu şi mai sigur este să vă achiziţionaţi un LNB corespunzător.

În banda Ku, dacă semnalul circular este suficient de puternic, se poate face recepţia şi cu un LNB obişnuit. Este ca şi cum am recepţiona un semnal TV terestru, pentru care avem nevoie cu o antenă orientată, dar dacă semnalul este suficient de puternic, îl prindem şi cu o sȃrmă pe post de antenă. Randamentul este foarte mic, dar dacă semnalul este foarte puternic, recepţia e posibilă.

Sunt numeroase discuţii pe forumuri referitoare la plăcuţele depolarizatoare care se introduc în feed-hornul LNB-ului. Plăcuţele cu care se vȃnd LNB-urile sunt de obicei plăcuţe standard, adică dispozitive făcute să asigure o recepţie rezonabilă în toată gama de frecvenţe pentru care destinat LNB-ul. Confecţionarea artizanală a unor astfel de plăcuţe poate da rezultate clar mai bune pe anumite frecvenţe.

IPTV pe Golden Interstar Android 4K TV

Streaming

Trăim într-o lume în continuă dezvoltare, iar odată cu răspȃndirea internetului au început să se dezvolte tot felul de echipamente care-l utilizează (laptop-uri, netbook-uri, smartphone-uri, tablete şi TV box-uri). În ultimii ani, internetul a avut o creştere spectaculoasă a vitezei, ceea ce dus la apariţia unui termen nou: streaming. Streaming este o tehnologie de transmitere a datelor utilizată pentru a furniza conţinut, de obicei, audio şi video, dar din ce în ce mai mult şi alte tipuri. Datele se transmit ca un flux continuu, către computere şi dispozitive mobile prin internet. Streaming-ul este cel mai rapid mod de a accesa conţinutul bazat pe internet (dar nu este singura cale – descărcarea progresivă este o altă opţiune care a fost folosită ani de zile înainte ca streaming-ul să fie posibil). Pentru a putea face streaming, avem nevoie de o viteză de 2 megabiţi pe secundă sau mai mult, această viteză fiind necesară pentru streaming video de definiţie standard, fără ca imaginea să sară cadre sau/şi fără întȃrzieri produse de “buffering”. Conţinutul HD şi 4K necesită viteze mai mari pentru o livrare impecabilă: cel puţin 5 Mbps pentru conţinut HD şi 9 Mbps pentru conţinut de 4K. Bineînţeles, conexiunea trebuie să fie una stabilă. Streaming-ul video şi/sau audio se poate împărţi în trei mari categorii: streaming de conţinut non-live, streaming live şi streaming de jocuri şi/sau aplicaţii.

Odată cu dezvoltarea streaming-ului s-a putut dezvolta un nou protocol de internet, şi anume: “Internet Protocol television” sau mai simplu IPTV. IPTV oferă posibilitatea de a transmite fluxul media în mod continuu. Prin urmare, un client poate începe să redea printr-un media player conţinutul (spre exemplu: un canal TV) aproape imediat. Chiar dacă IPTV se foloseşte în special pe internet, acesta nu este limitat doar la acest tip de reţea. Protocolul IPTV se regăseşte în reţele de telecomunicaţii bazate pe abonaţi, cu canale de acces de mare viteză, prin intermediul set-top box-urilor sau al altor echipamente destinate clienţilor. IPTV este, de asemenea, utilizat pentru difuzarea mass-media în jurul reţelelor corporatiste şi private. Odată cu dezvoltarea sa, IPTV s-a utilizat în trei domenii:

1. Video on demand (VOD) sau video la cerere: căutare şi vizualizare a articolelor (filme, clipuri) dintr-un catalog media stocat pe un server extern.

2. Televiziunea live şi media live, cu sau fără interactivitate din partea utilizatorului.

3. Time-shifted media (emisiuni pentru vizionare decalată) precum catch-up TV (redă o emisiune de televiziune care a fost difuzată cu ore sau zile în urmă), start-over TV (reluarea emisiunii curente de televiziune de la începutul acesteia).

În acest articol vom trece prin cele trei categorii folosind TV box-urile oferit de Golden Media (prin intermediul Peruvision) şi anume: Golden Interstar Android 4K TV Box G-150 şi Golden Interstar Android 4K TV Box G-200. Aceste Android TV Box-uri au fost deja prezentate. Avȃnd în vedere că cele două TV Box-uri bazate pe Android folosesc aceeaşi versiune de Android 6, testele au fost făcute în paralel pe ambele receptoare.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 1/2018 al revistei Info Satelit.

Reprezentantul unei noi familii: Amiko Viper Combo

AVCombo

Amiko Viper Combo este exponentul unei noi familii Amiko Viper T2/C, Viper Combo şi Viper Combo HDD, familie care acoperă necesităţile şi oferta uzuală de receptoare bazate Linux/Enigma2 şi care are ca element de noutate utilizarea unui nou chipset, Broadcom BCM73625 HEVC. Noul chipset permite decompresia transponderelor transmise cu metoda de compresie HEVC H.265 Main8 şi care pot găzdui canale transmise pȃnă la rezoluţia 1080p. Din păcate, deocamdată nu se înghesuie nimeni să transmită semnal prin satelit în acest format, dar în Germania DVB-T2 HD înseamnă HEVC 1080p.

După cum puteţi remarca, carcasa este una minimalistă… nu lipseşte afişajul, după parerea mea mai degrabă decorativ, este compactă şi echipată cu tot ce este util, cu o remarcă specială pentru întrerupătorul de reţea.

Configuraţia maşină este în ton cu tendinţele actuale (RAM şi Flash la discreţie):

– Chipset BCM73625 2*750 MHz, dualthreaded, 2000 DMIPS

– Tunere DVB-S2 (plugged) şi DVB-T2/C (onboard)

– Flash 256 Mb

– RAM 512 Mb

– 2*USB 2.0

– Cardreader

– Ethernet 100 Mb

Nimic esenţial nu lipseşte. Resursele hardware sunt la vȃrful pretenţiilor raţionale pentru această clasă de receptoare. O notă bună primeşte pentru senzorul IR încorporat în carcasă, dar mai puţin bună este fragilitatea telecomenzii.

Cele doua modele “mari” – Viper Combo şi Viper Combo HDD – sunt asamblate în carcase “clasice”, în timp ce pentru modelul Viper T2/C s-a optat pentru o carcasă “slim”, aceeaşi cu cea folosită la EVO Slim.

Echiparea soft este aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani. Amiko Viper Combo beneficiază de o imagine de fabrică OpenATV, a cărei complexitate şi stabilitate nu o vom mai comenta pentru că am făcut-o în mod repetat, aşa că prefer să vă împărtăşesc mai degrabă concluziile testării. De precizat că am testat cu succes şi o imagine alternativă VIX4, care nu diferă în fundamente, ci doar în modul de prezentare.

Mai multe detalii găsiţi în numărul 1/2018 al revistei Info Satelit.

A apărut numărul 1/2018

p1-1-2018

Vă semnalăm apariţia numărului 1/2018 al revistei trimestriale Info Satelit.

Din sumar:

– 10 sfaturi pentru îmbunătăţirea instalaţiei de recepţie

– Sateliţii anului 2018 – o trecere în revistă a lansărilor aşteptate în noul an

– Antene made in România – da, în România există încă un producător de antene şi, după cum am putut observa, oferă produse de calitate la preţuri rezonabile

– Multiswitch Amiko AMS Cascade

– TBS6590 Multi Standard Dual Tuner Dual CI

– Sfaturi practice pentru instalarea rapidă şi corectă a unei monturi H-H

– Posturi de radio franceze şi spaniole pe Astra, 19,2 grade est

– Eutelsat 16A – Ocolul Estului Sălbatic în 25 de programe

– Liga Naţiunilor UEFA se vede la Pro TV

– WISI OM 110648 – transmodulator 6xDVB-T/T2/C

– IPTV pe Golden Interstar Android 4K TV

– Dreambox DM 920 UHD

– Amiko Mira vs. Amiko 8250+

– Muta@nt HD51 4k – o plăcută surpriză

– O noutate de ultima oră: Zgemma H4

– Amiko Viper Combo şi Amiko Viper T2/C

– Monitorizarea semnalelor cu Rover Examiner

– Test practic cu Inverto SatPal – lucrul cu LNB-uri universale

– Pe scurt despre canalele Multistream FTA – trei sfaturi practice care răspund întrebărilor puse de cititori

– Polarizarea lineară vs. polarizarea circulară

– Lista completă a programelor transmise prin satelit, româneşti şi străine, codate şi necodate. Tabelele de programe într-o formă atractivă şi uşor de citit.